3 feb. 2015

Reperele pozitionarii noastre

Prieteni imi sunt cei care imi spun si cand fac bine si cand gresesc. Parerea lor vine cumva ca o confirmare ca e bine sau rau? Nu. De obicei ascult cu interes ce au de spus, dar stiu ca drumul meu nu se bazeaza pe sfaturi ci pe instinct. Aleg mereu sa urmez un drum al intuitiei. Prietenii sunt acolo sa ma ajute sau sa ma asculte.
Exista si momente de invidie. E normal cumva sa avem momente in care ne comparam cu prietenii nostri. Sunt cel mai aproape reper pe care il avem. Si cumva am invatat ca nu toti trebuie sa apartina acelorasi criterii. E mai simplu si mai bine sa ne urmam calea fara a pierde din vedere ce conteaza si ce ne face fericiti, fara a uita unde vrem sa ajungem. Vocea interioara nu o sa ne lase sa uitam ce vrem. Calea noastra e bazata pe instinct. 
Trebuie sa ne invatam si cu 'momentele' create de prieteni. Trebuie sa ascultam si la 'momentele' lor pentru a intelege pe deplin unde suntem. 'Momentul' creeaza reperele pentru propria noastra pozitionare. 



Niciun comentariu: