Vizita la farmacie pentru produse cosmetice... Vine Mos Nicolae... Un pic de rasfat merit si pana la urma conteaza sa te simti bine. Si o domnisoara foarte draguta si dornica sa imi recomande... sau sa ma ajute sa ma decid mai repede... Da, imi ia foarte mult timp sa ma decid ce vreau pentru ca sunt multe optiuni... Apoi un brand pe care l-am testat si nu mi-a priit... Incercam ceva mai bun decat produsul testat si placut... Pretul nu mai conteaza... Am reusit sa imi iau inca un produs desi venisem dupa doua... Oferta 2+1 gratis este irezistibila... Apoi nuanta... Domnisoara imi recomanda nuanta mai inchisa... Ma scutur si ii spun ca nu vreau sa se vada ca am o masca pe fata... Vreau ca lumea sa nu isi dea seama ca sunt fardata... Asta e ultima moda si se potriveste cu ideile mele... Natural... Domnisoara renunta sa ma convinga de altceva... Ma uit la fata ei si desi lucreaza intr-o farmacie si ar trebui sa iti inspire naturalete, frumusete, curatenie, se vede foarte bine tonul mai inchis de fond de ten. Cred ca i-am bulversat toata ziua sau toata filosofia despre machiaj pe care a invatat-o citind pe net sau vazand in jur niste modele... Acum eu ma simt mai bine... I-am transmis ideile mele... Ea simte ca sunt cel mai nepotrivit client... Vin cu lectiile facute...
Si plec din farmacie cu cateva imagini in minte... stiu destul de multe femei care au un fond de ten mai inchis decat culoarea pielii lor... Si apoi ma gandesc la cele cateva pe care le admir cand ajung la munca si sunt impecabile... scoase din cutie cum s-ar spune... de parca oamenii vin la cutie... Apoi zambesc la ideea ca am facut alegerea potrivita...
Ce ciudat este sa te trezesti intr-o lume in care pana si la cumparaturile de baza de la supermarket femeile se duc extrem de bine aranjate... Parca ar avea intalnire cu macelarul chipes de pe vremuri... Imi amintesc de un scenariu de reclama... Femeia cocheta care se duce sa ia hainele de la curatatorie, croitorie si apoi sa faca mici cumparaturi de la macelarie, aprozar si cocheteaza cu acesti domni simpatici, toti extrem de bine aranjati in ciuda muncii necalificate pe care o presteaza. Peste tot numai zambete si lumea aceea ideala, lipsita de pericole, cu oameni care merg in ritm de dans pe strada, cu strazi pietonale, cu copii veseli, cu soare mereu... E totul atat de perfect incat iti vine sa te bagi in televizor... Mai bine te duci sa cumperi si tu ceva, poate o sa vezi aceasta realitate... Dezamagita te intorci acasa, te pui din nou pe canapea si te uiti la televizor... Noroc cu pauza de publicitate ca ea iti da mereu un plus de speranta la o lume frumoasa... Sa nu uiti sa te demachiezi totusi inainte de culcare...
