M-am reapucat de biblioteca mea vasta in dorinta de a descoperi ce anume e in neregula cu ce gasesc astazi de citit in librarii. Si concluzia a fost una trista: nu se mai scrie ca altadata. Si de aici am luat si am verificat autorii care au scris diverse carti in zilele noastre si biografia lor. Majoritatea nu au facut o specializare in aceasta directie. Nici macar nu au scris de cand se stiu. Ceea ce m-a facut pe mine sa ma uit si mai adanc in miezul problemei.
Deci astazi poti invata la scoala sa faci ceva si sa te apuci mai tarziu in viata de ceea ce iti place sau ce crezi ca este potrivit firii tale.
Ok, deci daca la 28 de ani vine o prietena si ma provoaca sa invat ceva nou si ma apuc de scris. Provocarea este buna si roadele sunt de obicei bune, dar bun nu inseamna valoros. Si parerea mea este ca majoritatea autorilor pe care ii gasim in zilele noastre publicati nu fac aceasta meserie pentru ca au ceva de spus sau pentru ca nu se pot abtine (cum spunea Dickens). Si asta se vede intrucat foarte putine povesti merita atentia noastra fiind prea cusute cu ata alba ca sa fie credibile sau prea banale ca sa impresioneze. E adevarat ca aici intervine talentul scriitoricesc care facea din niste scrieri banale de capa si spada sa te tina prins in actiune pana la sfarsit. Tot acel talent te facea sa iti imaginezi minunatul univers fantastic si sa vizualizezi cu ochii mintii niste personaje fantastice fara reper in realitatea cunoscuta de noi. Dar pentru ca acest talent se regaseste tot mai rar si pentru ca fara sa ne dam seama consumam o literatura la fel de superficiala si consumerista ca timpurile triste pe care le traim ajungem sa nu mai avem de-a face cu niste personaje fantastice rupte de realitate si ajung autorii de suspans sa faca apel la lucrurile banale din jurul nostru. Baubau nu mai exista intr-o forma definita. El este un rod neintrupat al imaginatiei noastre. Si asta cred ca sperie imai tare decat orice vampir sau varcolac sau balaur. Vampirii si varcolacii nu mai sunt in zilele noastre niste fiinte de temut. Scriitorii au ajuns sa ii integreze in universul uman ca fiind egalii nostri. Si atunci ce mai ramane? Sa ne identificam cu ei? Dar noi suntem oameni, iar ei sunt niste fiinte fantastice care au probleme umane traind ca oamenii. Si imi amintesc de monstrul din desene animate care era sanctionat de seful sau pentru ca nu mai speria copiii noaptea.
Concluzia este ca oricare dintre noi poate crea, se poate exprima liber si in felul asta nu se vor mai cerne valori din masa mare de artisti. Astfel mi-e teama ca in curand vom ajunge la o uniformizare a nonculturii si a nonvalorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu